Acasa | DOSARE | Ce se mai întâmplă cu dosarele lui Teodosie?

Ce se mai întâmplă cu dosarele lui Teodosie?


image

ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului şi al Dobrogei, este primul înalt ierarh cercetat penal după Revoluţie. În 2009, pe numele său, al preotului Bogdan Chiriluţă şi al părintelui Emil Cosmin Brăescu, s-a întocmit un dosar penal pentru luare de mită şi complicitate la fals intelectual de către Parchetul Tribunalului Constanţa. Doi jurnalisti i-au dat bani şi cadouri arhiepiscopului Teodosie, pentru a-l ajuta pe unul dintre ei să devină preot, deşi nu avea pregătirea necesară. Mai exact, deşi trecuseră şase luni de la începerea anului şcolar, în schimbul sumei de 3.000 de euro, din care a fost oferită suma de 850 de euro, arhiepiscopul Tomisului a intermediat înscrierea, pe bază de documente false, antedatate, la Facultatea de Teologie a Universităţii “Ovidius”, fiind ajutat în acest sens de către inspectorul Biroului Catehizare, părintele Emil Cosmin Brăescu.

La mai bine de un an de la eveniment, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, dosarul de luare de mită al lui Teodosie a fost declinat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, apreciindu-se că ar reveni Parchetului General. Însă nici aici dosarul nu a stat prea mult. După ce au început urmărirea penală, procurorii Parchetului General s-au văzut nevoiţi să decline din nou cauza. Considerându-se că Teodosie este cercetat în calitatea de decan al Facultăţii de Teologie şi nu în calitate de înalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Române, ancheta a fost transmisă Direcţiei Naţionale Anticorupţie. După încă un an şi jumătate, DNA Bucureşti a decis trimiterea dosarului la … Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa.

Actualul ierarh şi-a început cariera clericală întâi ca simplu cântăreţ de paraclis la Sfântul Antim (1982-1986), devenind apoi asistent universitar la Institutul Teologic din Bucureşti (1986-1994), episcop-vicar la Arhiepiscopia Bucureştilor (1994-2001) si arhiepiscop al Tomisului (2001-prezent).

Pe 29 martie 1999, arhiepiscopul îşi schimbă datele de stare civilă, modificându-şi numele din Petrescu Macedon în Petrescu Teodosie. O serie de preoţi caterisiţi de Teodosie lansaseră deja acuzaţii grave împotriva sa privind contractarea de credite de nevoi personale de către persoana fizică Petrescu Macedon, precum şi alte credite în numele Arhiepiscopiei, garantate cu salariile preoţilor.

Ulterior, întreaga sa carieră a continuat pe aceeaşi linie presărată de scandaluri şi fapte de corupţie.

Afacerea Nazarcea

În anul 2002, Adrian Năstase îi dăruieşte lui Teodosie un domeniu de 350 de hectare de teren agricol, numeroase ferme, mașini agricole, tractoare, mijloace auto și alte active scoase abuziv din patrimoniul societății comerciale Nazarcea-Ovidiu SA. Dincolo de active, Teodosie a mai primit, indirect, câteva sute de mii de sticle de vin pe care le-a valorificat în mare parte, cu 7 euro sticla. Pe 28 martie 2002, în urma unei hotărâri de guvern, HG nr 299/28.03.2002, se aloca suma de 3 miliarde de lei Arhiepiscopiei Tomisului, în scopul achiziționării unui imobil pentru “dezvoltarea unor aşezăminte sociale în cadrul cărora se asigura asistenţă socială constând în oferirea de adăpost şi hrană pentru nevoiaşi”. În aceeași zi, se dă o altă hotărâre, HG nr.300, prin care se decide trecerea a 350 ha de teren agricol, împreună cu un imobil compus din numeroase construcții edificate pe 10.231 mp, de la ADS la Arhiepiscopia Tomisului, via Ministerul Culturii și Cultelor. Aşa se face că, prin cele două hotărâri semnate de Năstase, Arhiepiscopia Tomisului, patronată de  Teodosie, primea atât imobilul de la Nazarcea-Ovidiu, cât și banii necesari achiziționării acestuia. La șase luni de la emiterea hotărârilor, premierul Adrian Năstase completează zestrea materială a ”firmei” lui Teodosie cu alte bunuri mobile și imobile, prin hotărârea nr. 1029/19.09.2002. Astfel, celor deja repartizate în folosința Arhiepiscopiei Tomisului, li se adaugă o secție de vinificație (15.241 mp), un sector zootehnic (24.130 mp), sector mecanic (3.133 mp), sector ADT, patru sedii de ferme, 39 de tractoare, mai multe mașini agricole diverse și 10 mijloace auto. În 2011, societatea era devalizată, în insolvenţă, cu datorii de peste un milion de euro la bugetul de stat şi fără nicio urmă de aşezământ sau măcar ceva asemănător. Mai mult chiar, subvenţia anuală suportată de statul român pentru cele 350 de hectare a dispărut, se pare, în buzunarele largi ale lui Teodosie.

Afacerea Dorna Arini

În anul 1999, Teodosie primeşte de la părinţii săi drept moştenire un hectar de teren în localitatea Dorna Arini, judeţul Suceava. Cum călugării şi înalţii ierarhi nu au voie să deţină averi personale, Teodosie a donat terenul bisericii şi a decis să construiască pe el o mănăstire, care avea să primească hramul „Acoperământul Maicii Domnului". Lucrările au demarat în anul 2000 şi s-au limitat iniţial la toate cele trebuincioase unei mănăstiri: biserica, stăreţia, chiliile pentru maici şi clopotniţa. Toate acestea au fost ridicate cu ajutorul donaţiilor pe care Teodosie le-a strâns atât de la localnici, dar mai cu seamă din arhiepiscopia pe care o conducea, cea de la Constanţa.

Banii strânşi nu erau deloc puţini, drept pentru care, începând cu anul 2003, afacerile mănăstirii s-au extins. A mai fost construit un hotel cu cinci etaje, un pavilion administrativ aferent hotelului, spaţii de producţie etc. Totodată, mănăstirea a cumpărat numeroase alte terenuri, însumând aproape 20 de hectare, în covârşitoare parte de la rudele lui Teodosie şi la preţuri exagerate.

Pe 7 iunie 2010, într-un ciudat schimb, Teodosie dă „în deplină proprietate" mănăstirii hectarul de teren rămas moştenire şi strictul necesar pentru funcţionare: biserica, chiliile, stăreţia, clopotniţa şi terenurile de sub ele, însumând vreo 2.500 de metri pătraţi. În contrapartidă, mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului", reprezentată de stareţa sa, maica Veniamina, cu numele civil Mareta Badea, dădea, tot în „deplină proprietate", lui Teodosie în nume personal, hotelul şi pavilionul administrativ aferent, terenurile de sub ele, spaţiile de producţie, o vilă cu etaj, o casă şi nouă terenuri, fâneaţă şi teren arabil, în suprafaţă de 19 hectare. Imobilele vor constitui activul patrimonial al viitoarei fundaţii „Sfinţii Procopie şi Elisabeta", numele părinţilor lui Teodosie, ridicaţi la rang de sfinţi.

Pe lângă banii de la enoriasi, Teodosie mai contractează pe 27 martie 2006, un credit de 500.000 de euro de la Bancpost SA, nu în numele mănăstirii, proprietara la acea vreme a întregii averi, ci al Arhiepiscopiei Tomisului, prin gajarea a două conturi curente deschise la această bancă.

Etc., etc…

Dar faptele de haiducie ale lui Teodosie nu se opresc aici. În august 2006, Teodosie a recunoscut că a semnat un angajament cu Securitatea, dar susţine că a făcut-o „din motive patriotice" şi că a consimţit să colaboreze doar pentru „motive majore ale statului".

În 2008, un preot din Mangalia, Traian Chircu, îl acuza că a transformat aducerea brâului Maicii Domnului într-o afacere personală din care a câştigat peste 300 000 de euro. Era vorba de sume obţinute din vânzarea de brâuri şi iconiţe, bani despre care nimeni nu ştie unde au dispărut.

În acelaşi an, prezentatoarea TV Ileana Pescariu afirma că Teodosie ar fi blestemat-o pentru că a refuzat să plătească aşa-numitul “acatist financiar”, în realitate şpaga de 500 de euro, solicitată de acesta pentru a-i oficia cununia religioasă pe malul mării.

În vara lui 2011, Teodosie a fost acuzat de fals în actele oficiale ale Arhiepiscopiei. Un preot învinuit de înşelăciune de Arhiepiscopia Tomisului a descoperit că reprezentanţii bisericii s-au folosit de documente antedatate pentru a-l acuza în instanţă. Astfel, Teodosie a înaintat judecătorilor o decizie semnată de el care apare înregistrată pe 30 august 2007, dar care se referă la o hotărâre stabilită într-o şedinţă ce a avut loc o zi mai târziu.

Tot în 2011, Teodosie era acuzat de un tânăr că în urmă cu 15 ani l-ar fi obligat să întreţină relaţii sexuale cu el, deşi la acea dată era minor. „I-am dat rasa jos, i-am dat reverenda, i-am dat şi celelalte haine, până la maieu, aşa cum a cerut Înalt Preasfinţia Sa", povestea tânărul. Dealfel, acesta l-a şi acţionat în judecată pe preotul pedofil, solicitându-i daune morale pentru faptele petrecute acum un deceniu şi jumătate.

Arhiepiscopul Tomisului mai este bănuit şi de legături neortodoxe cu o clarvăzătoare, Aneta Badiu, suspectată că practică vrăjitoria. Aceasta apare chiar şi pe ştatul de plată personal al marelui ierarh, care îi decontează până şi convorbirile la mobil. Clarvăzătoarea a reuşit să-şi impună proprii oameni în interiorul instituţiei şi să manipuleze fondurile şi resursele Arhiepiscopiei Tomisului.

 

 



Voteaza articol
5.00

Aboneaza-te la feed-ul de comentarii Comentarii (0 postat):

Adauga comentariul tau comment
Va rugam introduceti codul din imagine:
  • email Trimite unui prieten
  • print Versiune pentru printat