Acasa | JUSTIŢIA | Maniere scandaloase, în cazul Vincentelli

Maniere scandaloase, în cazul Vincentelli


image

Roberto Vincentelli are toate motivele să se plângă că statul român l-a tratat ca pe un animal. Italianul a fost ridicat din trafic, anchetat la intimidare, încarcerat pentru 24 de ore şi trimis în judecată pentru fapte de corupţie, în cazul depozitului de deşeuri de la Năvodari. „Coruptul” însă avea mai multe certificate de urbanism eliberate de o instituţie a statului român, un aviz de mediu eliberat de o altă instituţie a statului român şi două hotărâri judecătoreşti emise tot de statul român, care-l obligau pe primarul din Năvodari să-i elibereze autorizaţie de construire pentru depozitul de deşeuri. Pentru că primarul refuza să aplice hotărârile judecătoreşti, iar Ministerul Public ezita, din martie 2010, să facă lumină, italianul s-a dus să-l întrebe pe Matei dacă nu vrea să-şi facă o firmă în străinătate, ca să primească un comision de 4.500 de euro pe lună, pentru a se conforma hotărârilor judecătoreşti. La un an de la înregistrarea care probează mita (potrivit legii penale româneşti, promisiunea de mituire nu este tentativă, ci mită deplină), italianul a fost pus sub acuzaţie. Primarului nu i s-a întâmplat nimic pentru că n-a executat hotărârile judecătoreşti, fiind exonerat de răspunderea penală pe motiv că italianul ar fi indus în eroare instanţele de judecată, organul administraţiei publice locale şi administraţia naţională de mediu. Dacă procurorul de caz are dreptate şi instituţiile statului ar fi emis certificate, avize şi hotărâri judecătoreşti din culpă, e de neînţeles cum statul se prevalează de culpa sa împotriva unui privat, folosind mijloacele coercitive într-o manieră scandaloasă. Iată filmul!

Încătuşarea

Vincentelli a fost reţinut la Cernavodă, în data de 11 septembrie 2011, în timp ce se deplasa spre Constanţa, cu autoturismul personal, alături de soţia sa şi de cei doi copii. Iniţial, italianul a fost oprit în trafic de un echipaj al Poliţiei Rutiere (deşi nu încălcase nici o regulă de circulaţie) iar după o jumătate de oră a fost încătuşat de poliţia judiciară, urcat în dubă şi condus la Parchetul Tribunalului Constanţa, unitate care îl cerceta penal sub acuzaţia de dare de mită. Italianul se întorcea din concediul de odihnă petrecut în ţara lui natală şi anunţase, printr-un avocat, intenţia de a se prezenta la Parchet în vederea audierii pe care o amânase anterior plecării din ţară. Dacă avocatul lui Vincentelli nu minte, înseamnă că italianul a fost săltat tocmai pentru că procurorul ştia că acesta se va prezenta de bună-voie şi nesilit de nimeni la audieri. Două sunt explicaţiile posibile ale conduitei procurorului. Fie acesta n-a avut încredere în făptuitorul pe care îl cerceta penal, fie s-a folosit de buna-intenţie şi transparenţa acestuia pentru a face o demonstraţie de forţă – a câta, oare, din 2007 încoace? În urma isprăvii organelor noastre în drept, soţia lui Vincentelli – care nu deţine permis de conducere auto – şi cei doi copii minori au fost pur şi simplu abandonaţi pe şosea.

Eliberat de instanţă

Vincentelli a fost apoi „descărcat” la Parchetul Tribunalului Constanţa, unde, potrivit propriei declaraţii citate de cotidianul Ziua de Constanţa în ediţia din 16 septembrie 2011, a fost audiat cu cătuşele la mâini de către procurorul de caz Teodor Niţă, care-şi ţinea pistolul la vedere. În trecăt precizăm că asemenea maniere de anchetare nu se mai foloseau din 1964. După audiere, a fost „cazat” în arestul IPJ Constanţa.

A doua zi, Vincentelli a fost prezentat Tribunalului Constanţa cu propunerea de arestare preventivă, însă instanţa a respins această cerere, impunându-i doar să nu părăsească ţara, să nu poarte arme de foc, să nu ia legătura cu celelalte persoane inculpate (în speţă cu fostul primar Tudorel Calapod, şi el trimis în judecată pentru abuz în serviciu şi fals intelectual) şi să nu-şi schimbe domiciliul din comuna Agigea. Parchetul a făcut recurs, însă Curtea de Apel a respins irevocabil cererea de arestare preventivă.

Rechizitoriul

Redus la esenţă, rechizitoriul arată că italianul a depus, în intervalul martie-iunie 2010, patru plângeri penale împotriva lui Matei Nicolae, primarul din Năvodari, în legătură cu refuzul acestuia de a emite autorizaţie de construire pentru un depozit de deşeuri. În concret, italianul îl acuza pe primar de abuz în serviciu, apologia infracţiunilor, instigare la discriminare, propagandă xenofobă şi vicierea rezultatelor unui referendum local prin interdicţia aplicată SC Ecological Center SA (firma sa care intenţiona să edifice depozitul de deşeuri) de a îşi expune punctul de vedere prin afişaj stradal. Vincentelli arăta că deţine mai multe certificate de urbanism, un aviz de mediu eliberat de ANPM, o hotărâre judecătorească prin care Matei era obligat să emită autorizaţie de construire pentru edificarea unui depozit de deşeuri şi o altă hotărâre prin care primarul din Năvodari a primit o amendă judiciară de 20% din salariul mediu pe economie pentru fiecare zi de întârziere în ceea ce priveşte emiterea autorizaţiei.

Cum l-a iertat Niţă pe Matei că nu executa hotărârile judecătoreşti

De cealaltă parte, primarul care nu dădea doi bani pe hotărârile judecătoreşti a depus şi el două plângeri penale, prima în 11 noiembrie 2010, a doua în 16 martie 2011, acuzându-l pe italian, pe soţia acestuia şi firma implicată în proiect de şantaj,  dare de mită, fals şi uz de fals în concurs cu abuzul în serviciu comis de fostul primar Calapod şi alţi funcţionari ai Primăriei Năvodari. Plângerea din 16 martie 2011 a ajuns în competenţa procurorului Teodor Niţă, acesta conexând noului dosar toate plângerile anterioare, solicitate de la unităţile de Parchet inferioare. Apoi, procurorul a edictat că nepunerea în aplicare a celor două hotărâri judecătoreşti de către Matei nu îi este imputabilă acestuia, fiind rezultatul unor factori obiectivi, care l-ar exonera de răspunderea penală. În concret, instanţele judecătoreşti şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului ar fi fost induse în eroare de către italian, deoarece certificatele de urbanism emise de oraşul Năvodari conţin mai multe vicii: primul a fost emis sub semnătura lui Ion Dobre, într-o vreme când primar era Doru Calapod, iar celelalte trei nu conţineau precizări cu privire la coeficientul de utilizare a terenului şi altele asemenea. Că Vincentelli i-a păcălit pe funcţionarii publici şi pe judecători rămâne o simplă supoziţie până când instanţa de judecată se va pronunţa asupra ei. De cealaltă parte, italianul a fost înregistrat, în noiembrie 2010, în timp ce îi propunea lui Matei să-şi înfiinţeze o firmă în străinătate prin care să încaseze un comision de aproximativ  4.500 de euro pe lună, în schimbul conformării şi aplicării hotărârii judecătoreşti.

Niţă: „Nu polemizez cu infractorii”

După ce Tribunalul şi Curtea de Apel Constanţa au hotărât judecarea lui Vincentelli în stare de libertate, italianul a declarat presei că va depune plângere penală împotriva lui Teodor Niţă pentru abuz în serviciu, legat de modul în care a fost săltat din trafic şi apoi audiat. Ca o ultimă demonstraţie de forţă, Teodor Niţă a declarat, citat de presa locală, că nu răspunde în nici un fel acuzaţiilor ce i se aduc, deoarece nu ar avea obiceiul să intre în polemici cu infractorii. Ce prezumţie de nevinovăţie, ce drepturi ale omului?! Se pare că procurorul n-are nevoie de o hotărâre judecătorească pentru a proclama că cineva este infractor. El e mai eficient decât judecătorii, intuind din timp cine o să fie condamnat sau nu – ca să ştie cu cine polemizează sau nu.

Despre mita promisă de Vincentelli nu ne putem forma nici o opinie (dacă este vinovat, să răspundă penal!), însă este evident că miza dosarului nu a fost pedepsirea italianului pentru „atenţionarea” primarului cu un comision gras, ci stoparea construirii depozitului de deşeuri. Însă modul în care s-a stopat acest proiect, nu prea e în regulă. Şi nouă ni se pare revoltător ca litoralul nostru să ajungă groapă de gunoi pentru deşeurile din Torino, însă într-un stat de drept (dacă mai crede cineva că merită să trăiască într-unul), scopurile bune nu justifică mijloacele infame. Sunt justificate, oare, ridicările de pe stradă şi anchetările ca-n vremea lui Gheorghiu-Dej, doar pentru că anchetatorii au scopuri bune?

 



Voteaza articol
5.00

Aboneaza-te la feed-ul de comentarii Comentarii (0 postat):

Adauga comentariul tau comment
Va rugam introduceti codul din imagine:
  • email Trimite unui prieten
  • print Versiune pentru printat