Acasa | JUSTIŢIA | CAZUL HÂNSĂ. O anchetă halucinantă, respinsă de instanţă

CAZUL HÂNSĂ. O anchetă halucinantă, respinsă de instanţă


image

Cel mai spectaculos şi, totodată, cel mai mediatizat dosar penal – supranumit „Cazul Hânsă” – întocmit de controversatul procuror Teodor Niţă, s-a năruit în faţa instanţei de judecată. La 23 iunie 2011, Judecătoria Medgidia a dispus restituirea cauzei la Parchet, în vederea refacerii urmăririi penale, constatând că procurorul de caz nu a avut competenţa de a instrumenta cauza.  Anterior acestei dezlegări surprinzătoare, Niţă reuşise să-i pună cătuşele lui Hânsă, prezentându-l opiniei publice drept cap al unui grup infracţional constituit în vederea delapidării fondurilor publice. Acum, când toate alegaţiile procurorului tind să devină hârtie igienică, Hânsă contraatacă printr-o plângere penală în care-l acuză pe Niţă de cercetare abuzivă, poliţie politică, restricţionarea nejustificată a unor drepturi procesuale şi exercitarea de presiuni şi şantaj asupra unor persoane în vederea determinării acestora de a depune mărturii mincinoase şi de a se constitui parte civilă.

Cinci contracte

În anul 2005, Primăria Cernavodă a demarat elaborarea unei strategii de dezvoltare, devenită ulterior literă de lege locală, prin efectul unei hotărâri de consiliu (HCL 213/2006). Prioritatea numărul unu a strategiei era extinderea infrastucturii rutiere şi reabilitarea celei existente. Toate aceste lucrări urmau să fie executate în regie proprie, prin intermediul Direcţiei de Gospodărire Comunală, la costuri de două ori mai mici decât normativele guvernamentale. Pentru materia primă – în speţă agregate de carieră: piatră spartă, pietriş, split, nisip etc. – autoritatea a organizat o procedură de achiziţie publică, atribuind contractul de livrare firmei Concer Plus SRL Cernavodă, aparţinând lui Mihai Adam. Licitaţia a fost contestată în justiţie de Regia Judeţeană de Drumuri şi Poduri (în calitate de participantă), însă în anul 2006 Tribunalul Constanţa şi apoi Curtea de Apel au hotărât că procedura a fost pe deplin legală. În total, prin achiziţii succesive, Primăria a încheiat cinci contracte, în intervalul 2005-2008, cu Concer Plus SRL, pe care le-a ajustat prin mai multe acte adiţionale, în contextul inundaţiilor care au făcut ravagii în localităţile riverane Dunării.

O sumedenie de lucrări

Urmare acestor achiziţii, Primăria a reuşit să asfalteze de la zero 14 străzi (în cartierele Nord şi ID Chirescu), să înfiinţeze 1.500 de locuri de parcare, să reabiliteze (plombeze) sistemul de drumuri existente de 42 km şi 70 km de trotuare, precum şi să înfiinţeze infrastructura drumului de centură de 2,5 km. Ca o paranteză, trebuie să spunem că drumul de centură, recepţionat la stadiul fizic de 80% (îi lipsea doar covorul asfaltic de uzură, care trebuia turnat peste stratul de mixtură densă) a costat 8,72 miliarde de lei vechi pe kilometru, faţă de 14,2 miliarde cât a costat în medie pe kilometru drumul de centură de la Gherla, surpat la patru zile după inaugurarea sa de către premierul Boc. În plus, calitatea lucrărilor de la Cernavodă este confirmată de un studiu de fezabilitate comandat recent de primăriţa Mariana Mircea în vederea aducerii lucrării la stadiul fizic de 100%. Comparaţia cu Gherla şi studiul de fezabilitate al primăriţei atestă din plin că lucrarea lui Hânsă a fost şi ieftină, şi trainică.

O chestiune jurnalistică

Pentru aprovizionarea efectivă cu agregate de carieră, Concer Plus SRL a derulat raporturi comerciale cu Eurosortare SRL, firma lui Tiberiu Hânsă, fiul primarului. Simplul fapt că fiul unui primar face afaceri cu o firmă ce derulează la rândul ei contracte cu Primăria, poate fi, în sine, o mare problemă jurnalistică sau electorală. Însuşi şeful statului s-a aflat într-o asemenea problemă, pe când era ministru al transporturilor, deoarece fratele său livra îngheţată către Tarom. Presa a comentat îndelung cazul. Dar ce ar fi trebuit să facă Băsescu? Să-i interzică fratelui său să participe la licitaţii? Tocmai datorită acestei întrebări legitime, care se naşte în astfel de situaţii, practica judiciară din România nu consemnează urmări penale, decât cu excepţia parţială a cazului Hânsă. Spunem parţială, deoarece – aşa cum am arătat în deschidere – rechizitoriul împotriva lui Hânsă, în forma actuală, a fost anulat de instanţa de judecată.

Miezul anchetei

Anchetarea lui Hânsă a debutat în anul 2008, în baza unor denunţuri semnate de nişte persoane cu identitate incertă. Pe lângă năzbâtii de genul că firma de retransmitere a programelor TV, unde şi-a făcut Hânsă imagine electorală, ar fi încălcat legea audio-vizualului, denunţurile reluau şi chestiunea jurnalistică vehiculată în campania din 2008. În speţă, se denunţa ceea ce ştia toată lumea, că Direcţia de Gospodărire Comunală a Primăriei se aprovizionase, indirect, cu piatră, criblură, nisip şi alte agregate de carieră, de la fiul primarului. Această realitate necontestată de nimeni avea să devină chintesenţa unui demers penal de zile mari, pus la punct de Teodor Niţă, pe atunci procuror la Parchetul Judecătoriei Medgidia.

Trei capete de acuzare: delapidare, asociere, complicitate

Întreaga acuzaţie adusă „lotului Hânsă” se rezumă la următoarea frază a procurorului: „în perioada 2005-2008, învinuiţii s-au asociat în scopul însuşirii şi traficării banilor publici din bugetul Primăriei oraşului Cernavodă, creând în acest sens un prejudiciu în sumă de 2.873.246,50 de lei”. Cu alte cuvinte, „infractorii” de la Primărie şi-au propus să pună mâna pe 2,8 milioane de lei (oare de ce nu mai mult, că balta avea peşte, recte bugetul Primăriei în cei patru ani a depăşit 1.300 de miliarde de lei vechi). Ca să-şi atingă scopul infracţional, învinuiţii şi o puzderie de alţi funcţionari au organizat mai multe proceduri succesive de achiziţie publică (deşi Hânsă nu a făcut parte din nici o comisie de licitaţie), încheiind cele cinci contracte de furnizare a agregatelor de carieră cu SC Concer Plus SRL. Cum Concer a luat materialele de la firma lui Tiberiu Hânsă, procurorul conchide că banii publici au fost canalizaţi către familia primarului. Iată, aşadar, marea delapidare!

O metaforă de canalizare

Metafora de canalizare utilizată de procuror în această malformaţie argumentativă ne lasă perplecşi. Carevasăzică, munţii de piatră, munca, livrările, costurile... nu contează. Primăria n-a plătit bani pentru toate acestea, ci a canalizat sumele la familia Hânsă. Străzile noi, plombele, drumul de centură, parcările şi celelalte lucrări edilitare au fost puse în parantezele unei reducţii fenomenologice, prin care s-a ajuns la această esenţă halucinantă: Primăria n-a făcut drumuri, ci a canalizat banii. Păi dacă e important cine a luat banii şi nu de ce a luat banii, am putea inculpa câteva milioane de angajaţi din această ţară, că doar sunt plătiţi; şi cum nu contează pentru ce sunt plătiţi, putem trage concluzia că şi ei sunt actori în alte poveşti de canalizare.  

Verificarea din hârtii

Ce probe are procurorul atunci când afirmă că Hânsă nu a făcut drumurile Cernavodei, ci a delapidat cele 2,8 milioane de lei? Ei bine, Teodor Niţă se bazează, parţial, pe o expertiză contabilă şi tehnică, făcută în baza documentelor puse la dispoziţie de Primăria Marianei Mircea. Permanent, Hânsă a reclamat că nu au fost scoase pe masă toate hârtiile şi cel puţin într-un caz a avut dreptate. Astfel, în lipsa actelor ţinute la blat de autoritatea locală, procurorul a presupus că unul din juriştii primăriei, Marin Cadiu, nu ar fi avut calitatea de a semna (alături de fostul primar şi alte patru persoane) pe unul dintre contractele de livrare, aşa încât l-a inculpat, l-a băgat la beci pentru 24 de ore şi l-a deferit instanţei în vederea arestării preventive, în cadrul unui proces judecat la două dimineaţa (că aşa le trebuie infractorilor care semnează hârtii!). Ulterior, a apărut ca din senin şi dispoziţia în baza căreia Cadiu îşi exercitase corect atribuţiunile de serviciu.

Cum s-a făcut expertiza contabilă

Contabila numită de Niţă a verificat Notele de Recepţie a agregatelor de carieră care atestă că întreaga cantitate a fost livrată. Însă a declarat fictive transporturile unde documentele de însoţire nu aveau completate toate elementele, precum numărul de înmatriculare al maşinii etc. Mai departe, aplicând logica după care, dacă roşiile n-au fost mâncate corespunzător, musai n-au fost cumpărate, contabila lui Niţă a inventariat toate documentele DGC puse la dispoziţia ei, declarând fictive lucrările ale căror documente de recepţie aveau lipsuri la completare. Dar ce responsabilitate avea Concer Plus în organizarea activităţii contabile şi productive a DGC? Nici una, însă logica de beton cu roşiile s-a impus încă o dată. Subsecvent acestui tip probabilist de gândire, expertiza constată că, din totalul de 59.114,03 tone de agregate recepţionate de primire şi plătite de Primărie în cei patru ani, DGC-ul nu a emis bonuri de consum pentru 8360,76 de tone. Asta înseamnă musai că tonele respective au fost furate de Concer şi Hânsă? Nu, se putea stabili cel mult că le-au furat angajaţii DGC, dar dacă plecăm de la prezumţia de vinovăţie, se poate aranja orice. Apoi, din lista de 184 de obiective recepţionate de DGC, pe două (în valoare de 184.501 lei) le declară fictive, pe motiv că nu sunt indicate lucrările (în acest caz, plombe izolate executate la cei 42 km de străzi şi 70 km de trotuare, evidenţiate în jurnalele de lucrări care nu au ajuns la dispoziţia contabilei, dar au fost găsite ulterior de Hânsă şi a căror autenticitate poate fi verificată, dacă ar vrea cineva, în teren). Alte recepţii cu probleme în documentaţie, în valoare de 204.673,38 de lei sunt declarate şi ele fictive. Sumele în cauză fac parte din relaţia comercială existentă între DGC şi Primărie, Concer-ul neavând aici nici o implicare, însă contabila le pune laolaltă cu tonele de mai sus, ca într-o adunare de mere cu pere. Agregatele de carieră care au ajuns în mixtura asfaltică şi stocurile de rezervă nu sunt luate în calcul, în ciuda protestelor contabilei DGC Margareta Cileagă.

Un rahat cu apă rece

Acest probatoriu ştiinţific edificat pe eroarea de logică din raţionamentul roşiilor este desăvârşit de un expert tehnic, în baza a 28 de măsurători aleatorii efectuate la opt obiective dintr-un „centralizator de agregate” care conţine 368 de lucrări. Expertul în tehnică se dovedeşte repetent la sociologie, deoarece un eşantion de opt obiective pentru evaluarea probabilistică a 368 de obiective este ca un rahat cu apă rece. În plus, expertul s-a dus singur pe teren, refuzând să se însoţească cu experţii-parte angajaţi de Hânsă, astfel că n-a văzut nimeni dacă a măsurat gropile potrivite sau tocmai porţiunile de drum eroadate în cei cinci ani scurşi între edificarea lucrărilor şi momentul expertizei. Ce a rezultat din această prodigioasă muncă ştiinţifică? Tehnicianul a ajuns la convingerea că DGC-ul a furat la straturi, astfel că extrapolând rezultatele din cele opt probe a ajuns la încheierea că din operă lipsesc 30.215,73 de tone de agregate, în valoare de 1.310.861,41 de lei. Expertiza dă această sumă ca prejudiciu patrimonial, cert, lichid şi efectiv, stabilind şi responsabilii: primarul Gheorghe Hânsă, şase angajaţi ai DGC, Mihai Adam şi Tiberiu Hânsă. Iată o observaţie de bun simţ: după ce au făcut lucrarea la aproape jumătate de preţ faţă de normativele Ministerului Dezvoltării, să spui că „infractorii” de la Primărie au mai şi furat mai bine de jumătate din materiale, deja parcă ceva nu-i în regulă. Păi, înseamnă că ministerul cu normativul ne fură de ne rupe!

Partea civilă

La solicitarea procurorului, Mariana Mircea a achitat din fondurile publice contravaloarea expertizei, de 20.000 de lei, în 20 octombrie 2010. Plata nu a fost aprobată printr-o hotărâre de consiliu. Mai mult, în iunie 2009, când în dosar se efectuase o primă expertiză, anulată între timp, primăriţa ceruse acordul Consiliului Local pentru a achita onorariul stabilit de Parchet. Din 14 consilieri prezenţi la acea şedinţă, 12 au votat împotrivă, iar doi s-au abţinut, având cunoştinţă că străzile făcute de Hânsă există în realitate şi se află în patrimoniul oraşului.  După ce i-a plătit omeneşte pe experţi, Mariana Mircea s-a constituit parte civilă cu suma de 2,8 milioane de lei, dublul prejudiciului patrimonial, cert, lichid şi efectiv stabilit (am văzut cum) de expertiză. Primăriţa îşi însuşea astfel concluziile aberante ale procurorului, care majorase prejudiciul chiar şi peste valorile halucinante stabilite de experţi, la întreaga valoare a alocaţiilor bugetare pentru livrările de piatră. Aşadar, Hânsă a furat banii, construind şoseaua de centură, cele 14 străzi noi, 1.500 de locuri de parcare, plombele şi reabilitările de la cei 42 km de străzi vechi... probabil cu roşii.   

Martorii

Pribatoriul ştiinţific a fost completat cu declaraţia unor martori, dar nu oricare. În acest dosar de coşmar, martori sunt tocmai funcţionarii de la DGC, iniţial puşi sub acuzaţie, iertaţi şi scoşi de sub urmărire pe motivul invocat de procuror că ar fi făptuit nereguli în documentaţii sub presiunea fostului primar. Un alt motiv, de data aceasta neoficial şi susţinut de Hânsă, este acela că foştii lui subordonaţi au acceptat să declare orice, numai să scape de învinuire.

Spectacolul mediatic

Cu un asemenea instrument în mână, construit aşa cum am arătat, Teodor Niţă s-a îngrijit ca ancheta să aibă ecouri în presă. În acest scop, a institutit sechestru asigurător pe bunurile lui Hânsă: un autoturism, un apartament repartizat de pe vremea comunismului şi un hectar de teren agricol moştenit de la părinţi. În 13 decembrie 2010, procurorul a emis o ordonanţă de reţinere pentru fiecare membru al „grupării infracţionale”, în frunte cu fostul primar. O zi mai târziu, i-a deferit pe inculpaţi instanţei, cu propunerea de arestare preventivă, formulată la finalul rechizitoriului. Judecata a avut loc la ora două dimineaţa, însă instanţa a respins cererea de arestare preventivă, apreciind corect că în cauză nu sunt infracţiuni flagrante, că inculpaţii nu s-au sustras urmăririi penale şi nu prezintă pericol public. Degeaba a încercat procurorul să arate că Hânsă este un pericol public, pe motiv că ar fi prea inteligent. În sfârşit, pe 23 iunie 2011, instanţa a restituit cauza la Parchet pentru refacerea urmăririi penale, constatând că Niţă nu a avut nici o competenţă pentru a instrumenta acest caz. Să mai spunem că, în iunie 2010, când a fost transferat de la Parchetul Medgidia la Parchetul Tribunalului Constanţa, procurorul a plecat cu tot cu dosar, considerând că este de datoria sa să-l inculpe pe fostul primar al Cernavodei.

Plângerea pentru abuz

Hânsă a depus plângere penală împotriva lui Niţă la Parchetul Curţii de Apel, arătând că procurorul nu a luat în considerare probele, contestaţiile şi întâmpinările sale, că a restricţionat accesul experţilor-parte la efectuarea şi redactarea expertizei şi că a făcut presiuni asupra primăriţei Mariana Mircea să plătească expertiza şi să se constituie parte civilă, încercând totodată să determine mărturii mincinoase de la toţi cei cercetaţi. „Eu înţeleg că cel puţin o instanţă din România spune că în acest dosar nu era treaba dlui Niţă şi că acest procuror a încălcat premeditat legea, cu singurul obiectiv de a distruge familia Hânsă, pentru un unic mobil plauzibil şi anume să facă servicii politice, oricui i le-ar cere. Se confirmă încă o dată faima de procuror primitiv, abuziv şi duşmănos până la distrugerea fizică şi psihică a unor oameni nevinovaţi” – mai arată Hânsă în plângerea sa penală îndreptată împotriva lui Niţă. Vom reveni!

Galerie imagini


Voteaza articol
5.00

Aboneaza-te la feed-ul de comentarii Comentarii (2 postat):

hansagheorghe on 22/07/2011 15:58:13
avatar
mda
Thumbs Up Thumbs Down
0
terente on 03/08/2011 09:14:03
avatar
D-aia ii gras ca un porc fisu ca a carat piatra cu roaba sa repare orasu lu tasu in timp ce freca luleaua pe la atom
Thumbs Up Thumbs Down
0
Adauga comentariul tau comment
Va rugam introduceti codul din imagine:
  • email Trimite unui prieten
  • print Versiune pentru printat