Acasa | DEZVĂLUIRI | CAZUL VÂNTU (II): În celulă, alături de generalul Ştefan Kostyal

CAZUL VÂNTU (II): În celulă, alături de generalul Ştefan Kostyal


image

Sorin Ovidiu Vîntu s-a născut pe 23 Noiembrie 1955 în localitatea Roman din judeţul Neamţ. Diagnosticat cu poliomelită de la vârsta de un an şi opt luni, Sorinuş a fost crescut de o familie adoptivă. În anul 2009, o dată cu reţinerea preventivă a afaceristului, tatăl său adoptiv Constantin Ursaru a declarat postului de televiziune Antena 1 următoarele: ”Este copilul meu şi a învăţat o şcoală. Nu a avut comportări proaste. A fost un elev ascultător. Dacă nu învăţa bine, era repetent. După ce a terminat liceul, s-a angajat. Să-l ţină Dumnezeu pe picioare, că şi aşa nu le are”.

5 ani, pentru delapidare

 Neavând decât studii medii, reuşeşte să se angajeze în sectorul Alimentaţiei Publice din oraşul Roman, în funcţia de contabil, la întreprinderea Comercială de Stat pentru Mărfuri Alimentare şi Alimentaţie Publică “Alimentara”. În această calitate, falsifică mai multe facturi fiscale în vederea obţinerii unor foloase materiale, evident necuvenite. În urma săvârşirii acestor fapte, în anul 1981 este cercetat de Procuratura municipiului Neamţ, fiind inculpat şi judecat pentru infracţiunea de „delapidare”. În baza sentinţei penale numărul 570 din 14.09.1981, Tribunalul Judeţean Neamţ îl condamnă pe Sorin Ovidiu Vîntu la 5 ani si 10 luni de închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de „complicitate la delapidare, distrugere de înscrisuri oficiale, fals intelectual şi uz de fals”.

Doi ani mai târziu, în 1984, soarta a făcut ca generalul Ştefan Kostyal să fie închis în aceeaşi celulă cu Sorin Ovidiu Vîntu. Evenimentul a fost povestit chiar de Vîntu şi publicat în anul 2004 de istoricul Alex Mihai Stoenescu în cartea intitulată “Interviuri despre Revoluţie”.

 Complotul generalului

 Pentru cei mai puţin pasionaţi de evenimentele petrecute în România în Decembrie ’89, trebuie precizat că generalul Ştefan Kostyal a fost unul dintre “complotişti”. Născut la Timişoara pe 15 August 1922, absolvent al Academiei Militare Superioare “K.E. Voroşilov” din U.R.S.S., Kostyal a devenit general-maior în August 1954. Prin Decretul nr. 278 din 4 Iunie 1970, i s-a retras însă gradul şi a fost trecut în rezervă ca simplu soldat. Motivul principal pentru care a rămas fără gradul de general l-a constituit atitudinea sa vădit anti-ceauşistă. Atunci când vorbea despre Ceauşescu, generalul Ştefan Kostyal spunea: “Am ajuns să ne conducă bâlbâitul ăsta şi mai e şi prost”. Deşi comunist de mare anvergură, Kostyal avea o problemă personală cu Nicolae Ceauşescu încă din tinereţe. Văzând cum evoluează lucrurile în România, şi-a propus în final să-l asasineze pe dictator. Astfel, după cutremurul din 1977, observând că în lipsa Comandantului Suprem paralizează întregul sistem, generalul Kostyal a organizat primul grup în scopul eliminării familiei Ceauşescu. Acest grup a fost compus din două aripi distincte, una militară, alta politică. Din aripa militară, destul de numeroasă, au făcut parte: generalul Ştefan Kostyal (şeful grupului), generalul Nicolae Militaru, contraamiral Radu Nicolae, generalul Ion Ioniţă, generalul Vasile Ionel, general-maior Ion Şerb, colonel Anton Bejan, colonel Emil (Cico) Dumitrescu, precum şi alţii. Aripa civilă, destul de rezervată şi conspirativă, a avut în componenţă patru membri marcanţi: Silviu Brucan, Ion Iliescu, profesorul Virgil Măgureanu şi Vasile Patilineţ. Militarii grupului se reuneau frecvent la Constanţa, pentru a păstra legătura cu ruşii prin intermediul Consulatului sovietic. Astfel, Constanţa a devenit epicentrul unei mişcări clandestine a cărei finalitate se dorea a fi o lovitură de stat militară.

Speriat de anvergura acestui complot, Nicolae Ceauşescu ordonă serviciilor de securitate să supravegheze în amănunt, 24 de ore din 24, activităţile persoanelor implicate, a familiilor acestora precum şi a prietenilor apropiaţi. În ciuda măsurilor de forţă adoptate de Ceauşescu, Ştefan Kostyal nu s-a lăsat intimidat şi după cum a declarat într-un interviu, publicat de Jurnalul Naţional, a ştiut tot timpul că este filat de Securitate: “Ştiam că sunt filat şi tocmai de aia îi frecventam pe sovietici, să arăt că am protecţie. Mă duceam des la Ambasadă şi la sediul AeroFlot.”.

Trădarea lui Virgil Măgureanu

În legătură cu aripa civilă şi mai ales cu Virgil Măgureanu, generalul Ştefan Kostyal a declarant pentru ziarul Jurnalul Naţional: “Omul care pendula între grupul civil şi cel militar era Virgil Măgureanu, pe atunci profesor la Ştefan Gheorghiu. Insista să se întâlnească însă cu mine să afle detaliile complotului. Voia să-l ajut să meargă şi el la sovietici, să-i fac intrarea. Stabilisem de două ori să-l duc la Ambasadă, dar nu a venit. Cred că el ne-a turnat! Eu sunt aproape convins că el lucra şi cu Securitatea şi că el a avut un rol major în dejucarea mişcării noastre şi în arestarea mea”.

Referitor la “trădarea” lui Virgil Măgureanu, generalul Kostyal nu face alte precizări, însă aminteşte cum a fost arestat prima dată de Securitate în 1984: “Au apărut la mine acasă un caloriferist pe care-l cunoşteam, care a zis că-mi dă mită un casetofon dacă îi bag copilul la un liceu militar. Era o înscenare ordinară la care nu am percutat, dar mi-am dat seama că vor să mă înfunde pe drept comun. După aia au venit doi la uşă care au zis că sunt de la electricitate. Mi-au spus că am umblat la contor şi că fur curent. Au făcut o percheziţie şi au găsit şi câteva ruble şi leva din colecţia de monede a fiului meu. Aşa am devenit şi traficant de valută. M-au luat şi m-au dus la Securitate, undeva pe Batiştei. M-au judecat şi m-au condamnat la doi ani şi jumătate de închisoare. Am făcut jumătate de pedeapsă datorită vârstei şi faptului că eram bolnav de cancer la colon... mi-au dat drumul.”

În aceste condiţii, Ştefan Kostyal a ajuns în celula în care era închis şi Sorin Ovidiu Vântu. Astfel, generalul a avut ocazia să-i povestească viitorului afacerist multe aspecte legate de acţiunile Securităţii, dictatorul Nicolae Ceauşescu precum şi despre cel bănuit că-i trădase – profesorul Virgil Măgureanu (viitorul director al S.R.I.).

Vântu păstrează tăcerea, de teama unui asasinat politic

Sorin Ovidiu Vîntu s-a ferit să povestească, chiar la mulţi ani după Revoluţia din Decembrie ’89, ce anume a discutat cu generalul Kostyal în închisoare. În interviul acordat istoricului Alex Mihai Stoenescu în anul 2004, Sorin Ovidiu Vîntu a amintit: “Era un stalinist convins, devotat URSS cu trup şi suflet. Mai mult nu vă spun pentru că NU sunt sigur că în România a dispărut asasinatul politic. N-am chef să mă trezesc cu un glonţ în cap pentru o problemă care nu mă interesează. O mână de ucrainean costă 3000 de dolari. Aşa că fiţi şi dvs. [Alex Stoenescu - n.a.] atent”.

Sorin Ovidiu Vîntu şi-a executat întreaga pedeapsă în penitenciarele din România în perioada 1981-1986. Condamnarea suferită atunci certifică într-un fel faptul că Sorin Ovidiu Vîntu avea înclinaţii dar şi stofă de infractor, încă din perioada anilor ‘80, chestiune stabilită şi de judecătorii din Roman care au remarcat “Stăruinţa [lui Vîntu - n.a.] pentru realizarea activităţilor ilicite”.




Voteaza articol
4.50

Aboneaza-te la feed-ul de comentarii Comentarii (0 postat):

Adauga comentariul tau comment
Va rugam introduceti codul din imagine:
  • email Trimite unui prieten
  • print Versiune pentru printat