Acasa | DEZVĂLUIRI | Băsescu şi Vântu , conexiuni cameruneze

Băsescu şi Vântu , conexiuni cameruneze


Pana in urma cu un an, Sorin Ovidiu Vantu parea un personaj care s-a dat la fund, de pe vremea cand PSD-ul il chema pe la Parchet pentru impresii. Discretia care se asternuse incet in privinta sa si a afacerilor sale – gen Gelsor, SOV Invest, FNI, Banca Romana de Scont – a tinut doar pana cand Traian Basescu a lasat sa transpara din discursul sau o anume aversiune fata de acest personaj. In trecut, cel putin o ipostaza bizara pare mai degraba sa-i uneasca pe cei doi decat sa ii dezbine

Cum sa acumulezi dintr-o lovitura un milion de dolari, si mai bine, pare un lucru relativ des intalnit in mediul social, economic si politic actual. In urma cu zece ani, insa, cand putini, foarte putin romani adunau atata banet, reteta era chiar o raritate. Nu insa si pentru anumite personaje, despre care s-a banuit, fara a se si dovedi, ca au manipulat bine anumite informatii, in sistem sau in afara. Istoria asupra careia urmeaza sa ne aplecam pe indelete se refera la modul in care un fost agent de asigurari din Franta anilor 80, originar din Camerun, a ajuns sa deschida in Romania una din primele companii de profil. Mai mult, cum s-a facut Sorin Ovidiu Vantu om pe spinarea africanului, iar fratele lui Traian Basescu proprietar peste o investitie cu talc.

Istoricul unei afaceri de familie

Metropol- Companie Internationala de Asigurari si Reasigurari SA a fost infiintata in anul 1991, avand ca actionari semnificativi mai multi membri ai familiei pe care si-a intemeiat-o in Romania camerunezul Joseph Noupadja – un fost agent de asigurari (sau de altceva) din Franta anilor 80. Astfel, pe lista actionarilor se regasesc Violeta Noupadja, sotie, Maximilien Noupadja, fiu, Elena si Constantin Arsenescu, cumnati, Maria Dulgheru, soacra. Ceilalti actionari sunt Liviu Oprescu, Automobil Club Roman, Constantin Niculescu (presedintele ACR), Cornel Dinu, Aurica Cimpoieru, Maria Ghiorghiu si Leontina Coltea. Desi afacerea internationala a fost initiata cu aproximativ 25 de milioane de lei, in scurt timp, datorita incasarilor halucinante din politele pentru Raspunderea Civila Auto si Carte Verde, Metropol si-a constituit o retea nationala de sucursale si agentii, fapt care a plasat-o pentru multa vreme in topul societatilor de asigurari. In 1995 si 1996, datorita unor investitii masive in reasigurare, deturnate ulterior in folosul personal al familiei Noupadja, compania nu a onorat mai multe datorii catre asiguratorii straini care platisera despagubiri in numele Metropol, in cadrul politelor Cartea Verde. Ca urmare a presiunilor initiate de organismele internationale din domeniul asigurarilor, Biroul Asigurarilor Auto din Romania a suspendat, in anul 1997, dreptul Metropol de a mai incheia polite Cartea Verde. Lipsita de lichiditati, compania s-a vazut in imposibilitatea de a-si achita o parte din datoriile interne, contractate ca urmare a politelor RCA. Doi ani mai tarziu, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, organism de control care functioneaza pe langa Ministerul de Finante, i-a suspendat temporar si dreptul de a incheia polite de tip RCA. In aceste conditii, din anul 2000 Metropol a cautat solutii pentru redresare. In prima instanta a obtinut acordul organismului de control pentru a incheia politele RCA in numele Omniasig, in calitate de comisionar. Incasarile mult prea subtiri si numeroasele litigii comerciale aflate pe rolul instantelor de judecata au determinat insa CSA sa instituie administrarea speciala. Solutiile de redresare, prin cesionarea pachetului majoritar de actiuni in favoarea unor investitori precum Omniasig, Dunarea Leasing sau All As Brokers, au fost blocate fie de Joseph Noupadja, fie de CSA. In februarie 2002, societatea a intrat in reorganizare judiciara, iar cateva luni mai tarziu, instanta a dispus inceperea procedurii falimentului. Din activele recuperate, lichidatorul judiciar din Alexandria, cel care a fost numit de judecatorul sindic, a reusit sa indestuleze mai putin de jumatate din creditorii falitei. Dezastrul nu pare sa-l fi atins insa si pe Joseph Noupadja, acesta fiind unul din putinii castigati ai deceniului in care Metropol a avut ceva de spus in asigurarile romanesti. Camerunezul a stiut sa transfere din timp, cu titlu gratuit, o parte insemnata din beneficiile Metropol catre un SRL obscur.

Ingineriile lui Noupadja din Zona Libera Agigea

Interesele camerunezului Joseph Noupadja in Zona Libera Agigea (infiintarea acesteia fiind unul din proiectele lui Traian Basescu din primul sau mandat de ministru al transporturilor) dateaza insa din anul 1995, cand Metropol – Companie Internationala de Asigurari si Reasigurari S.A. a semnat un contract de concesiune pe 50 de ani pentru un teren in suprafata de aproximativ un hectar. Dupa ce a achitat sumele datorate AZL pentru trei ani de folosire a terenului si a demarat investitiile prevazute in contract, Metropol CIAR SA a cesionat cu titlu gratuit toate drepturile si obligatiile din contractul de concesionare a terenului, in prima instanta personal camerunezului Joseph Noupadja, iar intr-o a doua etapa unei noi firme in care acesta era asociat unic si administrator general. Pe o singura hartie camerunezul semneaza (pe 8 mai 1997) in calitate de presedinte si actionar majoritar la Metropol, de persoana fizica si de asociat unic al SC Europinvest Center SRL, desi legislatia pedepsea o asemenea practica in cazul conflictelor de interese. Cum actionarii Metropol CIAR erau chiar familia camerunezului, acestia si-au dat acordul fara nici o abtinere, ba chiar au semnat in fals si pentru o parte din micii actionari ai companiei. Trebuie sa mai spunem ca Administratia Zonei Libere si-a dat concursul total pentru ca Metropol sa cesioneze cu titlu gratuit investitia de peste un million de dolari pe care o realizase, dupa ce a inchis ochii cu privire la incalcarea a aproape tuturor clauzelor contractuale de catre compania de asigurari. Mai mult, administratia a acceptat treptat diminuarea garantiei de buna executie de la 6% din valoarea estimata a contractului pana la 0,6%, banii deblocati fiind alocati catre Europinvest si nu catre Metropol SA, firma care ii depusese in conturile AZL la semnarea contractului de concesiune. Motivele tolerantei fara margini a oficialilor de la AZL ar putea consta in faptul ca intreaga investitie avea sa ajunga pe maini bune.

Halele lui Noupadaja au ajuns la olandezii lui Mircea Basescu

In data de 10 august 1997, noul proprietar, Europinvest Center, incheie un contract de inchiriere cu SC Hannah SRL – reprezentata legal prin asociatul unic Gerrit Jan van Verseveld, cetatean olandez – pentru un teren in suprafata de 1464 m.p., pe care se aflau 3 magazii. In noul contract se mentioneaza ca Europinvest Center detine terenul in baza contractului de concesiune nr. 24/1995 si al actului aditional nr. 3/1997. Contractul a fost incheiat cu o durata de 5 ani, in primii doi Hannah urmand sa achite 4,5 dolari m.p./luna, iar in urmatorii 3 ani cate 5 dolari m.p./luna. Cum Noupadja incasa trimestrial banii de la investitorul olandez, in data de 24 septembrie 1997, la sediul AZL se semneaza al patrulea act aditional la contractul de concesiune din 1995. Potrivit prevederilor acestuia, redeventa anuala de 94.869 dolari (obligatia de plata a concesionarului pentru folosirea terenului) urma sa se plateasca in patru transe trimestriale de cate 23.717,25 dolari, primele facturi in acest sens urmand sa fie emise incepand cu anul de concesiune septembrie 1998-august 1999, avand in vedere ca redeventele anterioare fusesera achitate in avans, din spirit de corectitudine si generozitate, de catre Metropol SA. Pe de alta parte, potrivit articolului 5, concedentul si concesionarul convin ca garantia de buna executie sa fie diminuata la nivelul de 31.000 de dolari, adica la 0,65% din valoarea totala a contractului, dupa ce initial cota fusese de 6%. In aceste conditii, noua diferenta creata, de 111.304 dolari, urma sa fie deblocata in favoarea Europinvest Center pentru continuarea investitiei. Relatiile SRL-ului lui Noupadja cu societatea Hannah s-au intensificat, dupa ce Europinvest a reusit sa termine lucrarile incepute de Metropol, cu banii ramasi de la Metropol. Astfel, in data de 21 mai 1998, de sfintii Constantin si Elena, sunt predate magaziile 4 si 5, cu un pret de inchiriere de 5 dolari m.p./luna. In data de 1 ianuarie 1999, de sfantul Vasile, este predata spre inchiriere o platforma de depozitare a materialelor, la pretul de 3,5 dolari m.p./luna. Lui Noupadja se pare ca ii curgeau afacerile dintr-o sarbatoare in alta. Iar cand sarbatorile s-au incheiat, intreaga investitie, finalizata si la cheie, a fost predata olandezului. Intre timp, acesta s-a asociat cu un alt olandez si asa firma Hanah a ajuns la Mircea Basescu, fratele ministrului transporturilor de la acea vreme, actualul presedinte. Fratele Basescu a trecut la productia de semipreparate din carne de pui. In urma cu trei ani, a incasat niste sume imense din asigurari, dupa ce halele de productie au fost incendiate. Organele de ancheta spun ca incendiul a fost absolut accidental.

Vantu a suflat si el 24 de miliarde de la Noupadja

Aventura din Zona Libera a camerunezului a generat la Metropol SA o veritabila situatie de criza. Vaduvita de lichiditatile acumulate, compania a intrat intr-un con de umbra care s-a accentuat cu trecerea anilor. Pentru a o face mai atractiva, africanul a operat mai multe majorari de capital social, in principal prin reevaluarea mijloacelor fixe. Daca in 1997, capitalul social al Metropolului era de zece miliarde de lei, doi ani mai tarziu acesta ajunge la 50 de miliarde. Cu toate acestea, societatea intampina primele semne ale incapacitatii de plata. Pentru a preveni declinul, Noupadja incheie o intelegere cu omul de afaceri Sorin Ovidiu Vantu, prin care acesta ajunge sa cumpere un pachet de 970.929 de actiuni la fabuloasa suma de un leu per bucata. Desigur, cu obligatia efectuarii unei investitii consistente in companie. SC Grupul Financiar Gelsor SA – firma prin care Vantu a intrat in noiembrie 1999 in SC  Metropol SA, a subscris 104.309 actiuni in valoare de 2.607.725.000 lei, care adaugandu-se la cele achizitionate la un leu bucata au propulsat-o in actionar majoritar. Dupa doar cateva luni, la data de 04.05.2000 (prin Actul Aditional autentificat sub numarul 666 din data mentionata, adoptat in baza votului majoritar exprimat in sedinta Adunarii Generale a Actionarilor din data de 26.04.2000), Gelsor cesioneaza actionarilor initiali pachetul de 970.929 de actiuni, la valoarea de 24.273.225.000 lei. Vantu era deja partener de afaceri cu Joseph Noupadja, fiind actionar alaturi de acesta (evident, prin intermediul firmelor SOV Invest SRL Constanta si Metreopol SA Bucuresti) in firma Romcotton SA. De unde si ipoteza ca intreaga tranzactie ar putea fi doar un scenariu de justificare a unor sume, mai ales ca nici lichidatorul judiciar al companiei de asigurati nu a demonstrat ca plata a avut loc in realitate.


Tag-uri:  

Voteaza articol
4.50

Aboneaza-te la feed-ul de comentarii Comentarii (0 postat):

Adauga comentariul tau comment
Va rugam introduceti codul din imagine:
  • email Trimite unui prieten
  • print Versiune pentru printat