Acasa | DOSARE | Duşu de la "Celco" atentează la siguranţa alimentară a constanţenilor

Duşu de la "Celco" atentează la siguranţa alimentară a constanţenilor


Consilierii locali municipali constanteni au respins, in urma cu doua saptamani, proiectul de hotarare privind aprobarea Planului Urbanistic de Detaliu Fabrica de Var Celco SA, inclus pe lista suplimentara a ordinii de zi a ultimei sedinte a CLM.      Motivul: probleme de mediu pe care le-ar genera planurile patronului Celco, Nicolae Dusu, de a produce varul necesar fabricii de BCA, intr-o zona cu puternice unitati de productie agro-alimentara. Este vorba de fabrica de paine Dobrogea, Statiunea de Conditionare a Semintelor, fabrica de ulei Argus, fabrica de bere Brau Union si un grup scolar industrial.

La doar cateva luni dupa ce a pus mana pe toate bunurile Furnimob in cadrul unei licitatii cu tocmeala levantina, Nicolae Dusu, patronul Celco SA, a incercat sa obtina bunavointa consilierilor locali municipali pentru un proiect de mare anvergura, care explica aproape totul despre lichidarea celui mai mare producator local de mobila. Din cele 14 hectare si ceva de teren preluate de la Furnimob SA, cel mai interesant i s-a parut, de departe, un apendice de cateva mii de metri patrati, care in trecut servea drept rampa de ardere a deseurilor lemnoase de la fosta fabrica de mobila. Aici, Dusu ar vrea sa construiasca o fabrica de var, care sa alimenteze in principal fabrica de BCA de la Celco SA, dar si piata privata.

Proiectul are o miza incredibila, motiv pentru care Dusu a prospectat anterior posibilitatile de extindere in domeniul extractiei de calcar, dar mai ales a refuzat parteneriatul propus de unul din cei mai mari importatori italieni de mobila, „L`arte del Mobile”, de a continua productia de mobilier in serie inceputa de Furnimob SA. Dusu a sacrificat aceasta oportunitate (care ar fi avut o utilitate sociala extrem de mare pentru fostii angajati ai fabricii de mobila), doar pentru a putea dispune de rezervele de energie electrica ale Furnimob, dupa reducerea nivelului de productie.

Terenul fabricii de var colcăie de apă

Pentru materializarea proiectului, Celco a efectuat studii de specialitate, iar in urma cu putin timp biroul de arhitectura „Isacov si Asociatii SRL” a intocmit un memoriu general pentru obiectivul „Fabrica de Var Celco SA”. Memoriu a fost prezentat consilierilor locali municipali, in cadrul sedintei de ieri, insa mamai multe vicii ascunse i-au determinat pe alesii locali sa voteze impotriva adoptarii Planului Urbanistic de Detaliu, fara de care nu poate fi pus pe picioare controversatul proiect.

Potrivit studiului citat, terenul pe care ar urma sa se construiasca fabrica de var contine o umiditate ridicata, cauzata – atentie! – de variatiile sezoniere ale sistemului pluvial. Datele de foraj arata existenta unui strat de praf argilos loessoid, a carui prezenta nu tocmai oportuna este explicata de semnatarii memoriului tehnic prin frecventele pierderi de apa din retelele hidro-edilitare. Desi nu se face nici o referire explicita, limbajul tehnic utilizat ar putea camufla un nivel foarte ridicat al panzei freatice, fapt care ar face ca proiectul sa afecteze grav mediul inconjurator. Proiectantul recomanda ca solutii de fundare realizarea unei perne de piatra sparta care sa nu coboare insa peste 20-30 de centimetri sub nivelul apei, pe de o parte, si realizarea unor coloane din beton armat cu un diametru de 88 cm si o adancime de 9 metri, cu obligatia tubarii gaurilor de foraj, probabil din aceleasi ratiuni legate de nivelul panzei freatice. Ca o dovada suplimentara ca terenul din zona are o problema cu umiditatea, reporterii Replica au identificat pe suprafata acestuia numeroase baltoace de apa, care nu au putut fi absorbite de solul deja prea imbibat, nici la o saptamana de la ultimele ploi.

Probleme si mai mari sunt insa in privinta potentialului poluant al viitoarei fabrici de var. Instalatiile vor fi grupate pe sase sectii, cu o capacitate totala de productie de 200 de tone pe zi, timp de 320 de zile pe an. La un asemenea volum de munca, pulberile si zgomotul vor fi, in ciuda celor mai optimiste scenarii, de-a dreptul ingrijoratoare. Cu toate acestea, potrivit memoriului, posibilitatile de poluare cu pulberi si poluare fonica vor fi diminuate prin filtre. In memoriu se mai arata ca apele uzate vor proveni exclusiv de la grupurile sanitare si vor fi deversate in reteaua de canalizare a orasului, desi, pe de alta parte, se arata necesitatea realizarii unui put de alimentare pentru acoperirea necesarului de apa din procesul tehnologic. Datorita aspectelor controversate trecute in revista anterior, consilierii municipali, carora li s-a solicitat, ieri, votul pentru aprobarea PUD-ului necesar demararii investitiei, si-au manifestat opozitia de principiu. Mai mult, acestia au luat in calcul faptul ca amplasarea fabricii de var a lui Dusu in vecinatatea unitatilor care produc paine, fainuri, ulei si bere ar putea constitui un atentat la siguranta alimentara a populatiei.

Cum a pus Duşu mana pe patrimoniul Furnimob

In data de 18 mai a.c., AVAS a organizat o caricatura de licitatie la care s-au inscris patru firme, respectiv Euroconsulting International SRL Constanta (reprezentata de Lucian Orban, omul de incredere si asociatul maharului local Sorin Visinescu, personajul care a reusit sa puna mana prin interpusi pe terenurile de la grindul Chituc si pe cele smulse din proprietatea de drept a Oieriei Constanta; grupul de afaceri Orban – Visinescu detine cinci societati care detin magazine duty-free in punctele de trecere a frontierei si in Aeroportul International Henri Coanda din Bucuresti), Celco SA (reprezentata de juristul Dumitru Carapiti), SC Octogon Shipping and Services SRL Constanta (firma lui Corneliu Idu, care nici macar nu s-a mai prezentat la licitatie) si AVI Instant SRL Bucuresti (societatea unor grupuri de influenta arabe).

Licitatia pentru adjudecarea celor 14,6 hectare de teren apartinand Furnimobului (din care halele de productie si birourile ocupau 9,2 hectare) a fost castigata de Celco SA, dupa ce presedintele comisiei de licitatie, Anca Dina, a oprit strigarea si, amintindu-si aparent subit ca lipsea ceva din caietul de sarcini, a dispus ca ultimii doi ofertanti ramasi in cursa sa intocmeasca la botul calului angajamente de plata cu termenele propuse. Reprezentantul Celco s-a angajat sa achite suma licitata in 30 de zile, in timp ce arabii au mentionat un termen de 27 de luni de la adjudecare. Prin aceasta gaselnita penala, Dina a schimbat ad-hoc procedura de licitatie, combinand elementele licitatiei prin strigare cu cele ale licitatiei prin oferte finale, fapt ce contravine flagrant legislatiei in vigoare. Ca sa nu mai amintim faptul ca alte doua tentative de organizare a licitatiei au fost anulate, in vederea scaderii pretului de pornire. Din datoria de 9,3 milioane de dolari acumulata de Furnimob, AVAS a recuperat prin vanzarea bunurilor catre Celco doar 4,7 milioane de dolari. Diferenta de 4,6 milioane de dolari constituie o pierdere a bugetului de stat, pe care nu stim cine si-o va asuma. In fond, gaura va fi suportata de intreaga natiune, ca multe altele, pentru capitalizarea imbuibatilor tranzitiei din nivelul de trai.

© Adrian Carlescu, 2005


Tag-uri:  
Nu exista tag-uri pentru acest articol

Voteaza articol
0

Aboneaza-te la feed-ul de comentarii Comentarii (0 postat):

Adauga comentariul tau comment
Va rugam introduceti codul din imagine:
  • email Trimite unui prieten
  • print Versiune pentru printat